SPECIAL: Din masinile de curse pe cele de serie! Tehnologiile masinilor de azi!

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Implementarea tehnologiilor de pe vehiculele de curse în producţia de serie a devenit o tradiţie a companiei Porsche. Să ne reamintim de 7 „cele mai strălucitoare exemple”.

Porsche 917-10 Can-Am Spyder6

 Motor central

1953: 550 > 904

normal

În 1952, în Stuttgart-Zuffenhausen, la al doilea an de producţie a modelului 356, oficialii au decis să participe în auto sport. Inginerii au primit sarcina să creeze o caroserie din aluminiu pentru modelul Spyder. Inima modelului 550 Spyder (din imaginea de mai sus) era un motor boxer cu patru cilindri cu răcire prin aer. Datorită amplasării reuşite a motorului (în faţa punţii din spate), maşina reuşea să fie foarte manevrabilă. Având doar 110 cai putere, Porsche 550 Spyder putea atinge 220 de kilometri pe oră, ceea ce i-a permis să obţină prima victorie în timpul primei curse de pe Nurburgring din 1953.

Această concepţie de propulsie a devenit, cu 10 ani mai târziu, temelia producţiei limitate a modelului 904 Carrera GTS. Iar între anii 1969 şi 1976, un alt model, Porsche 914, a reuşit să-i convingă pe toţi de faptul că un supercar cu motor central, cu o putere relativ mică, e capabil să-şi bucure şoferul cu o manevrabilitate de invidiat. ADN-ul automobilului decapotabil cu 2 locuri şi motor boxer amplasat central îl poartă și astăzi cu succes modelul Porsche Boxster, a cărui prima generaţie a fost prezentată în deja îndepărtatul 1996.

Aerodinamica activă

1969: 917 > 911 Carrera

1969 Active aerodynamics

Supercarul Porsche 917 în anul 1969 a deschis o nouă pagină în istoria aerodinamicii automobilistice. Bolidul cu un motor cu 12 cilindri avea două modificări: una cu aerodinamica îmbunătăţită şi cu partea din spate lungă şi alta cu consola spate scurtă şi cu forţa de ridicare setată pentru circuitele cu mai multe curbe. Pentru a micşora şi mai mult forţa de ridicare, în partea din spate a caroseriei au fost instalate clapete mobile. Cu ajutorul tracţiunii ele se conectau la elementele suspensiei. La intrarea în viraje, de la servomotorul roţii din spate (vecine cu raza de cotitură) clapeta era pusă în mişcare, mărind sarcina pe roată şi gradul de stabilitate. Ideea simplă şi genială a devenit primul pas spre aerodinamica activă.

În anul 1988, modelul 911 Carrera 964 (vezi imaginea de mai sus) a devenit primul din istoria legendarului 911 care folosea un eleron activ, iar modelul 911 Turbo din 2013, ca rezultat a folosirii aerodinamicii active Porsche (PAA), are acum spoilere pe faţă/spate active cu geometria reglabilă.

Turbo cu valve bypass

1972: 917/10 > 911 Turbo

1972 Turbo with bypass valve

În anul 1972, special pentru cursele americane CanAm (Canadian-Amecian Challenge Cup), inginerii Porsche au transformat modelul 917 Coupe într-un Spyder. Din motiv că 917/10 era nevoit să „lupte” cu motoare puternice cu un volum cilindric mai mare, Porsche a construit un motor turboaspirat cu 12 cilindri (de 850 de cai putere). Era necesar să se controleze astfel presiunea, încât asta să se combine cu schimbarea presiunii şi numărul de rotaţii ale motorului. Din acest motiv s-a decis să fie folosit principiul de mărire a presiunii în urma evacuării gazelor de eşapament în loc de reglările obişnuite în părţile de absorbție. Gazele se evacuau prin intermediul valvei bypass de pe turbosuflantă. Această inovaţie i-a permis modelului 917/10 să devină liderul campionatului CanAm.

Perfecţionarea a continuat și în următorii ani: în 1973, în cadrul expoziţiei IAA din Germania, prototipul 911 Turbo 930 a impresionat într-atât de mult publicul încât s-a luat decizia de a produce modelul în serie. Cu un motor boxer de 3.0 turboaspirat (de 260 de cai putere), acel model era considerat pentru timpurile sale unul dintre cele mai rapide automobile de serie din lume.

PDK

1984: 956 > 911 Carrera

1984 PDK

La Porsche lucrau la crearea cutiei de viteze cu ambreiaj dublu încă din 1964. În 1979 a fost construit un prototip ştiinţific al supercarului viitorului (995), care de asemenea era echipat cu o cutie de viteze cu ambreiaj dublu. La începutul anilor 1980, perfecționând modelul 956/962 (bolid însris la Grupa C), inginerii au revenit la cutia de viteze manuale lipsite de pauza din timpul trasnmiterii tracțiunii. Tehnologia trezea un interes sporit în legătură cu motoarele turboaspirate deoarece, la schimbarea treptelor, pilotul putea să nu ia piciorul de pe pedala de accelerație: creșterea presiunii rămânea permanentă, ne mai vorbind despre timpii mai mici necesari pentru schimbarea treptelor.

În anul 1983 a fost testat pentru prima dată treapta cilindrică cu zimțuri cu control electronic: a sosit timpul apariției cutiei de viteze cu ambreiaj dublu (PDK). Un an mai târziu, prototipul 956 a luat startul la cursa de 1000 de kilometri de la Imola, echipat pentru prima dată cu PDK-ul. În 1986 acest bolid reușea să obțină prima victorie pe traseul din Monza.

În 2008, sportcarul 911 primea pentru prima dată cutia de viteze cu ambreiaj dublu, iar astăzi PDK este instalat aproape pe 90 de procente din exemplarele Porsche 911.

 Tracţiune integrală reglabilă

1983: 959 > 911 Carrera 4

1983 Variable all-wheel drive

La începutul anilor 1980, Porsche muncea din greu la proiectul unui automobil de curse destinat legendarei Grupe B. Pentru a-i optimiza aerodinamica, modelul 959 (din imaginea de mai sus) a fost dotat cu o tracţiune integrală, cu reglare longitudinală electronică fără de trepte. Turaţia, în funcţie de sarcina de pe roată şi de coeficientul de frecare al roţilor, era difuzată pe ambele punţi.

Concepţia s-a dovedit a fi una de succes (Porsche 959 a câştigat în 1986 raliul Paris-Dakar), ceea ce i-a motivat pe cei de la Porsche chiar peste doi ani să o folosească pe modelul 911 Carrera 4 (964).

Fibra de carbon

1998: 911 GT1 > Carrera GT

1998 Carbon fiber

Victoria la Cursa de 24 de ore de la Le Mans din 1998 a fost obţinută de Porsche cu ajutorul modelului 911 GT1 cu monococă din fibră de carbon. Elementele confecţionate din acest material sunt uimitor de rezistente şi de uşoare, dar şi foarte scumpe. În anul 2003 a văzut lumina zilei supercarul Carrera GT cu şasiul din fibră de carbon (imaginea de mai sus). Plasticele din fibră de carbon (CFK) şi-au găsit loc şi în construcţia actualului hypercar Porsche 918 Spyder, confecţionat în conformitate cu tehnologiile numite Resin Transfer Moulding.

Din ce în ce mai des fibra de carbon este folosită şi la construcţia bolizilor de curse, tehnologia respectivă ajungând tot mai mult și în producția de serie. Printre avantajele pe care le are și pot fi ușor înțelese reprezentanții Porche declară reducerea masei: capota confecționată din acest material este cu 2 kilograme mai ușoară decât una din aluminiu.

Motorul electric pe puntea faţă

2010: 911 GT3 R Hybrid > 918 Spyder

911 GT3 R Hybrid

Porsche-ul 911 GT3 Hybrid (din imaginea de mai sus), în calitate de laborator al tehnologiilor de curse, i-a adus producătorului german rezultate prețioase pentru folosirea tehnologiilor hibride în producția de serie. Scopul principal consta în atingerea calităților sportive înalte cu o eficiență maximă. În calitate de unitate de propulsie, modelul din 2010 primea în partea din spate un motor cu ardere internă cu șase cilindri de 4.0 litri (480 de cai putere) și două electromotoare a câte 60 de kW (82 de cai putere) fiecare montate pe puntea din față.

La Cursa de 24 de ore de pe Nurburgring din 2010, GT3-ul se afla la o frântură de distanță de la o victorie senzațională: până la finalul cursei mai rămâneau  aproximativ 2 ore, iar el era lider. Ce-i drept, puțin timp mai târziu a fost nevoit să abandoneze cursa din cauza defecțiunilor de la motor.

În producția de serie, propulsia electrică pe puntea față a fost acceptată în 2013 pe hipercarul 918 Spyder. Acesta are o putere totală egală cu 887 de cai și un consum mediu (calculat de NEFZ) egal cu doar 3,1 litri pe o distanță de 100 de kilometri.

Porsche 550 Spyder '1956–58 2

Porsche 911 Carrera Cup USA Edition (964) '1992 2

Porsche 917-10 Can-Am Spyder4

Porsche 917-10 Can-Am Spyder5

Porsche PDK

autowp.ru_porsche_959_-paris_dakar-_1


  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Top